Concluziile studiului arată că mediul principal de transmitere word of
mouth (WOM) este prin viu grai. 94% dintre respondenţi menţionează
comunicarea faţă în faţă ca fiind pe primul loc în clasamentul
mediilor în care generează WOM, iar 5% precizează pe primul loc
transmiterea telefonică pentru astfel de mesaje. În mediul offline
românii generează mai mult WOM pozitiv decât negativ.

În mediul online, spre deosebire de cel offline, oamenii generează
într-o măsură mai mare WOM negativ decât pozitiv. Pentru generarea WOM
online, românii folosesc în principal "messengerul", urmat la mare
distanţă de e-mail, forumuri şi reţelele de socializare.

La nivel general, atât offline, cât şi online, frecvenţa cu care
generează WOM pozitiv este mai mare decât cea cu care generează WOM
negativ. Numărul celor care au generat WOM pozitiv în ultima săptâmână
şi în ultimele 2-3 luni este de 2 ori mai mare decât numărul celor
care au generat WOM negativ în aceleaşi perioadă de timp. Mai mult,
55% dintre români nu îşi amintesc când au generat ultima dată WOM
negativ, probabil datorită faptului că au făcut aceste recomandări
negative cu mult timp în urmă, iar 11% dintre români au menţionat că
nu au generat niciodată WOM negativ despre vreun produs.

Principalul grup de persoane către care se generează deopotrivă WOM
pozitiv şi WOM negativ sunt prietenii, urmaţi de rude/familie şi, la o
distanţă mai mare, de colegi.

WOM influenţează intenţia de cumpărarea a românilor. Recomandările
venite din partea prietenilor, rudelor sau colegilor influenţează în
mare sau foarte mare măsură decizia de cumpărare a peste 50% dintre
români pentru cel puţin una dintre cele 10 categorii de produse sau
servicii analizate. Intenţia de cumpărare este influenţată de WOM
într-o măsură mai mare pentru serviciile de sănătate şi produsele
electronice, computere şi tehnologie (TV, calculator personal, telefon
mobil, aparat foto, etc) şi într-o mai mică măsură pentru
produse/serviciile de economisire sau investiţii.

Informaţiile provin din studiul GfK Omnibus realizat în perioada
aprilie-mai 2011 pe un eşantion de 1656 de persoane. Rezultatele sunt
reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste.
Cele 10 categorii de produse şi servicii analizate au fost:
autoturisme, economisire sau investire bani, amenajare sau decorare
casă, mâncare sau băuturi, locuri de petrecere a timpului liber în
afara casei (restaurant, cinematograf, concerte, vacanţe etc),
electronice/computere/tehnologie (TV, calculator personal, telefon
mobil, aparat foto, etc), produse de îngrijire personală,
îmbrăcăminte/încălţăminte, servicii de sănătate şi servicii de
educaţie/şcoală.

Ultimul sondaj derulat pe BestJobs a urmarit sa identifice cati dintre romani vor fi liberi cu ocazia acestui eveniment. Din cei peste 1100 de respondenti:

• 37% vor fi liberi doar pe 1 decembrie.
• 9% isi vor prelungi weekendul si cu 1 si 2 decembrie.
• 25% nu sunt liberi, lucreaza tot timpul.
• 29% nu au un job.

Angajatii considera ca ar fi util, in acelasi timp (economic vorbind), ca zilele libere sa fie grupate. Se practica in alte tari ca zilele izolate de vineri sa fie recuperate in saptamana urmatoare, sambata. Statisticile spun ca intervalele de zile libere grupate in weekenduri extinse, aduc un plus semnificativ in consum, ceea ce duce la crestere economica. 

Sondajul a fost efectuat la nivel national pe pagina de candidati BestJobs si pe pagina BestJobsde pe Facebook. Acesta face parte dintr-o serie de sondaje BestJobs ce masoara opinia utilizatorilor intr-o varietate de subiecte legate de locul de munca, economie si cariera. Acest sondaj nu este stiintific si reflecta doar opiniile utilizatorilor.

Peste 45% dintre respondenti isi luau mereu pauza de pranz, 23% daca nu erau prea ocupati, 18% mancau mereu la birou pentru a nu pierde din timpul de lucru si aproape 13% erau prea presati de responsabilitati si sareau peste pauza de masa. 

Recent, 849 de respondenti ne-au descris cum arata pauza lor de masa:

• 46% mananca o masa calda insotita de discutii amicale alaturi de colegi
• 22% isi iau o pauza scurta de mancat cateva sandvisuri pe fuga
• 17% mananca la birou, pentru a nu pierde din timpul de lucru
• 11% nu isi iau pauza de masa
• 4% nu ales niciuna din optiunile mentionate

In anul 2011 romanii au parte de mai putine zile libere si mai multa munca intrucat majoritatea zilelor de sarbatoare se suprapun zilelor de weekend. Pentru viitor, exista un proiect de lege care prevede extinderea listei de zile libere prin adaugarea a inca trei zile de odihna legala. 

In acest sens, si luand in calcul conditiile economice, respondentii si-au exprimat opinia fata de faptul ca Romania se plaseaza sub media europeana in ce priveste sarbatorile legale acordate anual conform codului muncii.

• 23% considera ca Romania ar trebui sa se incadreze in media europeana si sa avem mai multe zile libere anual (sarbatori legale).
• 21% dintre respondenti spun ca situatia economica actuala ar trebui sa ne oblige sa lucram mai mult si sa incercam sa aducem un plus in acest mod economiei nationale.
• 57% sunt de acord ca mai multe zile libere ar putea duce la reducerea stresului si cresterea productivitatii in timpul programului de lucru, implicit la crestere economica.

O arată datele rezultate din studiul despre starea naţiunii realizat, în septembrie, la nivel naţional, de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES. Studiul analizează care sunt cele mai mari îngrijorări si probleme ale românilor, dar deopotrivă scanează mentalul colectiv în ceea ce privesc resorturile în care oamenii își găsesc fericirea și își fac proiecțiile de viitor.

În contextul permanentizării crizei economice, studiul pune accent pe percepțiile românilor cu privire la traiul de zi cu zi, dar și asupra posibilităților de a depăși grijile cotidiene. Printre cele mai mari îngrijorări ale românilor, în momentul de față, se afla: nivelul corupției, salariile, sistemul de sănătate și prăpastia dintre oamenii bogați și cei săraci, în legătură cu care sunt îngrijorați peste 80% dintre respondenți.

Cea mai importantă problemă a țării identificată de respondenţi este lipsa locurilor de muncă. Situația economică a țării este percepută ca fiind proastă sau foarte proastă în acest moment de către 81% dintre respondenți, în timp ce doar 15% consideră că aceasta este bună sau foarte bună.

Lipsa banilor şi starea materială în general este identificată de respodenţi ca fiind cea mai mare problemă personală. Există mai mulţi români nefericiţi decât fericiţi (47% vs. 40%), în timp ce 12% dintre români nu se consideră nici fericiți, nici nefericiți.

Mai mult de jumătate dintre români (58%) cred că situația economică actuală a țării este mai proastă sau mult mai proastă decât cea existentă înainte de 1989. Românii sunt totuşi optimiști, 52% dintre ei considerând că peste 5 ani economia țării va merge mai bine, în timp ce 11% consideră că aceasta va fi la fel, iar 26% sunt de părere că va fi mai proastă.

Românii cred însă că majoritatea conaţionalilor (63%) sunt mai nefericiţi decât înainte de 1989. 73% dintre români l-ar sfătui pe un tânăr care are șanse să își găsească un loc de muncă în străinătate să plece, în timp ce doar 25% l-ar sfătui să rămână în România. 8 din 10 români cred că majoritatea oamenilor încearcă să profite de pe urma celorlalți, în timp ce 4 din 10 nu se simt în siguranță.

Mai mult de 90% dintre respondenți sunt de părere că majoritatea oamenilor bogați din România au făcut avere în mod necinstit, în timp ce doar 4% consideră că aceștia au făcut avere în mod cinstit. 85% dintre românii care cred în Dumnezeu (95%) se bazează în mare sau foarte mare măsură pe ajutorul divin atunci când au greutăți, iar 45% sunt de părere că lucrurile ar merge mai bine în România dacă liderii religioși s-ar implica în politică (20% - sigur da, 25% probabil da).

Ancheta a fost realizată telefonic, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1383 de indivizi de 18 ani și peste. Aflați toate cifrele legate de grijile, fericirile, optimismul, credințele, dar și despre percepțiile românilor despre țara în care trăiesc din raportul de cercetare şi analiza datelor.

Potrivit rezultatelor studiului, a reieşit faptul că 61% dintre
respondenţi preferă site-urile dedicate mărcilor, în timp ce 41%
preferă site-urile de companie.

41% dintre utilizatorii români de internet sunt de părere că
emailurile directe sunt o modalitate adecvată prin care o marcă să
comunice cu consumatorii săi. Cu toate acestea, comunicarea prin
intermediul emailului trebuie folosită cu prudenţă, prea multe mesaje
comerciale riscând să fie percepute ca spam.

Consumatorii români nu consideră formatele publicitare care revin cu
insistenţă, cum ar fi reclamele de tip pop-up sau reclamele
interstiţiale (cele care se deschid pe o pagină înaintea conţinutului
solicitat), drept modalităţi de comunicare adecvate.

Interacţiunea mărcilor prin intermediul reţelelor sociale

Reţelele sociale sunt foarte cunoscute în rândul utilizatorilor de
Internet din mediul urban. Astfel, 87% din respondenţii studiului au
un cont pe cel puţin o reţea socială, iar dintre aceştia 89% au cont
de Facebook.

Acelaşi studiu a relevat faptul că prezenţa mărcilor în mediile
sociale sunt bine primite de consumatori, acestea fiind recomandate de
40% dintre respondenţi, prin împărtăşirea conţinutului.

În acest context dominat de online şi social media, comunicarea devine
bidirecţională, consumatorii având un cuvânt mult mai greu de spus
decât în trecut.

Conform acestor rezultate, reiese necesitatea unei schimbări la
nivelul comunicării, companiile fiind nevoite să înveţe să se deschidă
în faţa consumatorilor, să fie mai prietenoase, să socializeze cu ei
şi să îi asculte.

Comportamentul consumatorilor faţă de brandurile prezente în social media

Studiind comportamentul utilizatorilor români de Facebook, au rezultat
câteva tendinţe generale. Utilizatorilor de internet le place să se
"împrietenească" cu mărcile care sunt prezente pe Facebook, aproape 2
treimi dintre cei care au cont în Facebook devenind fani sau dând like
cel puţin unei mărci din reţeaua socială (63%); femeile şi elevii sau
studenţii reprezintă categoriile cele mai predispuse la acest tip de
comportament, probabil datorită dorinţei de socializare şi comunicare
mai pronunţate.

Mai mult decat atât, 40% dintre utilizatorii de Facebook se transformă
în adevăraţi promotori ai mărcilor prezente în această reţea. Acestora
li s-a întâmplat cel puţin o dată să "dea mai departe" materiale pe
care mărcile le postează pe paginile lor.

Este notabil faptul că aproape 30% dintre utilizatorii reţelelor
sociale au publicat de bună voie reclame pe profilul lor de Facebook
şi 35% au participat la discuţii cu alte persoane din reţeaua socială
despre diferite mărci (persoanele cu vârste cuprinse între 35-44 de
ani sunt cele care discută cel mai mult alături de alte persoane din
Facebook despre diferite mărci).

Facebook oferă posibilitatea mărcilor de a se apropia de consumatorii
lor şi de a-i invita să participe la evenimente concepute special
pentru ei. În această privinţă, apetitul utilizatorilor români de
internet este crescut şi deja un sfert dintre utilizatorii de Facebook
au participat la diferite evenimente la care au fost invitaţi de
companiile prezente în Facebook.

Tendinţa de a participa la evenimente organizate de mărcile prezente
în Facebook este mai mare pentru tinerii din intervalul de vârstă
18-24 de ani şi mai mică pentru cei din intervalul 25-34 de ani, cei
din urmă fiind probabil mult mai implicaţi în socializarea offline.