Exportul forţei de muncă, lipsa investiţiilor, creşterea corupţiei şi scăderea puterii de cumpărare vor avea un impact major asupra României în următoarele 12 luni

Economia şi societatea românească vor fi afectate în următoarele 12
luni de patru tendinţe majore: (1) accentuarea exportului de forţă de
muncă, (2) lipsa capitalului şi a investiţiilor, (3) creşterea
corupţiei şi (4) slăbirea perspectivelor de creştere din cauza
scăderii puterii de cumpărare, potrivit cercetării AGENDA ROMÂNIA,
realizată de Fundaţia Romanian Business Leaders, în parteneriat cu GfK
România.

Doi din trei lideri din business (68%) cred că exportul forţei de
muncă va afecta în continuare competitivitatea companiilor şi a
economiei româneşti, prin efectul cumulat al plecării oamenilor
calificaţi din ţară şi al slabei calităţi a pregătirii absolvenţilor.

Accesul tot mai dificil la finanţare şi scăderea investiţiilor sunt
cea de a doua tendinţă majoră pentru următorul an, fiind identificată
de peste trei sferturi dintre respondenţi (77%). Liderii din business
văd o potenţială adâncire a crizei euro, o creştere a riscului pentru
regiunea României şi se aşteaptă ca accesarea fondurilor europene şi
investiţiile din bugetul de stat să continue să fie la niveluri foarte
scăzute.

Liderii din business văd o îngustare şi mai puternică a perspectivelor
de creştere, anticipând scăderea puterii de cumpărare a românilor
(53%) , noi restructurări şi scăderea profiturilor.

Cea de a patra tendinţă majoră în următoarele 12 luni este creşterea
costurilor pentru mediului de afaceri, pe fondul deteriorării
serviciilor publice, a scăderii încrederii în administraţie şi a
creşterii corupţiei, 75% dintre lideri indicând corupţia drept un
fenomen cu impact major în următoarea perioadă.

Rezultatele complete ale cercetării AGENDA ROMÂNIA sunt disponibile pe
www.rbls.ro.

AGENDA ROMÂNIA este unul dintre cele mai ample procese de consultare a
mediului de business din ultimii ani, la care au contribuit 171 de
şefi de companii şi antreprenori din România.

Cum se mai simte criza in Europa si in Romania

În ultimele trei luni, ţările UE au prezentat date economice foarte variate. Ca urmare, cetăţenii din diferite ţări evaluează situaţia economică din ţara lor şi propria lor situaţie într-un mod foarte diferit. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică şi veniturile, şi a dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit,Cehia, România şi Spania. Aceste 12 ţări însumează circa 80% din populaţia totală a celor 27 de state membre ale UE.

Conform datelor economice anticipate, creşterea economică în ţările UE continuă să fie privită foarte negativ. Comparativ însă cu ultimul trimestru al lui 2011, unele ţări prezintă valori oarecum îmbunătăţite. Cu o valoare a indicatorului situată la 7,2 puncte, Germania este singura ţară care înregistrează o valoare pozitivă. Atât în Polonia (cu -6,2 puncte), cât şi în Franţa (-10,4 puncte), consumatorii priveau viitorul mai pozitiv în martie decât în luna anterioară. În ambele ţări, indicatorul încrederii a crescut cu puţin sub 20 de puncte, comparativ cu luna care a trecut. Cehii (la -62,7 puncte) continuă să facă cea mai pesimistă evaluare a perspectivelor de creştere economică. În Grecia (-50,8) şi Portugalia (-40,6 puncte), valorile pentru aşteptările privind starea economiei continuă să fie negative. Dacă însă avem în vedere evoluţia din ultimele luni, oamenii din aceste ţări speră la o rezolvare a crizei în curând.

România se află la jumătatea eşalonului între cele 12 ţări analizate, cu -26 puncte (faţă de -34 în ultimul trimestru din 2011), ceea ce indică o uşoară creştere a încrederii cetăţenilor români în îmbunătăţirea situaţiei economiei naţionale.


Indicatorul privind aşteptările legate de venituri în România este mai bun în primul trimestru din 2012 faţă de cel din ultimul trimestru 2011, creşterea fiind de 5 puncte, de la -27 puncte.

Măsurile de austeritate şi perspectiva creşterii economice reduse determină consumatorii din multe ţări europene să fie atenţi cu banii lor. La acest indicator, cea mai bună situaţie o au germanii (38,6 puncte), urmaţi de austrieci (26,6 puncte). Pe locul al treilea se plasează Polonia, cu -3,6 puncte. În coada clasamentului se plasează Regatul Unit (-49,5 puncte), unde cetăţenii anticipează reduceri drastice ale cheltuielilor publice şi creşterea impozitelor, precum şiGrecia (-48,5 puncte) şi Portugalia (-41,5 puncte), ţări lovite de criză.

Românii sunt uşor mai prudenţi atunci când vine vorba despre disponibilitatea de cumpărare, comparativ cu perioada octombrie – decembrie 2011.


51% dintre angajatii romani si-ar schimba jobul pentru un salariu mai mare

Daca in anul precedent 77% dintre angajatii romani si-ar fi schimbat jobul pentru un salariu mai mare, in 2012 se observa o diminuare a influentei acestui factor. 

In prezent, 51% dintre respondenti au nominalizat "salariul" ca prim motiv al schimbarii locului de munca. Acesta este urmat de recunoasterea profesionala (19%) si dorinta de a profesa in domeniul de interes (18%). Printre alte motive ce ar putea sta la baza schimbarii locului de munca se numara si ocuparea unui post de manager/team leader (7%), barbatii fiind mai motivati din acest punct de vedere (56% vs. 44%). 

Cele mai importante aspecte care i-ar determina pe romani sa isi schimbe locul de munca, ce influenteaza procesul de selectie a unei oferte, au ramas neschimbate. Beneficiile financiare, oportunitatile de dezvoltare si recunoasterea muncii raman in top, insa remuneratia pierde teren in fata dorintei de a profesa in domeniul in care candidatii au si finalizat studiile. 

Alte beneficii care influenteaza procesul de selectie al unui job sunt asigurarea medicala, urmarita cu precadere de respondentii de sex feminin (86%), masina de serviciu si concediile platite partial de angajator, cele din urma fiind dorite cu precadere de catre barbati, in proportie de 83%, respectiv 67%.

Cresterea fidelitatii angajatilor, implicit reducerea fluctuatiei de personal, pot fi realizate si printr-un program de evaluare si compensare a performatei, non-financiara, care sa vina in completarea pachetului salarial. 

Bogatii si saracii Romaniei

Într-un studiu IRES, 27% dintre persoanele care au fost incluse în eșantion declară că sunt mulțumite sau foarte mulțumite de felul în care trăiesc, în timp ce 71% sunt mai degrabă nemulțumite de acest aspect. 27% este proporția și a celor indivizi care se așteaptă ca peste un an să trăiască mult mai bine sau ceva mai bine, în timp ce 34% dintre ei se așteaptă să trăiască la fel, iar 32% să trăiască ceva mai prost sau mult mai prost.

Cei mai mulți români tind să se considere săraci, întrucât atunci când sunt rugați să se poziționeze pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „sărac”, iar 10 înseamnă „bogat”, media obținută este 4,73. Mai mult, o proporție covârșitoare a respondenților declară că sunt de părere că, în România, cei mai mulți oameni sunt săraci – 90%; 5% dintre persoanele intervievate sunt de părere că majoritatea românilor sunt bogați, iar 3% că nu sunt nici bogați, nici săraci, deci au un statut intermediar.

34% dintre consumatori sunt influentati de publicitatea online

Internetul incepe sa devina un mediu de comunicare important in decizia de cumparare si de informare in vederea achizitionarii de servicii sau produse. Ultimele sondaje derulate pe BestJobs.ro au urmarit sa identifice impactul reclamelor asupra utilizatorilor internetului si atitudinea fata de acestea. 

In ceea ce priveste publicitatea online, 18% dintre respondenti declara ca sunt destul de influentati de reclamele online, 7% sunt foarte influentati, insa numai 18% obisnuiesc sa dea click pe acestea. In schimb, majoritatea reactioneaza la publicitatea online prin cautarea detaliilor despre produsul / serviciul promovat (16%), informarea in vederea cumpararii (15%), accesarea directa a site-ului producatorului (9%) sau prin transmiterea de mesaje legate de produsul / serviciul respectiv (3%). 

Publicitatea online castiga din ce in ce mai mult atentia consumatorilor. Intrebati care mediu de promovare ii influenteaza cel mai mult, 34% au raspuns cu `publicitatea online`, alaturi de cea la TV (44%), din brosuri (4%) si ziare / reviste (4%), de la radio (3%), de pe panouri stradale (3%) si din alte metode de publicitate (8%). 

23% dintre respondenti afirma ca sunt dispusi sa cumpere un produs / serviciu in urma vizualizarii unei reclame online, iar 29% in urma vizionarii unei reclame la TV. Printre raspunsuri regasim mentionate si alte medii de promovare, insa cu o influenta mai redusa asupra deciziei de achizitie:

  • ziare / reviste (12%)
  • fluturasi / brosuri publicitare (11%)
  • panouri stradale (7%)
  • radio (6%)
  • alte metode (13%)
Publicitatea online actioneaza direct asupra utilizatorului (generand clickuri), amplificand intentia de cumparare, dar si indirect prin directionarea acestora catre o informare suplimentara asupra produselor sau serviciilor promovate. 

Sondajele au fost efectuate la nivel national pe pagina de candidati BestJobs in ianuarie-februarie 2012, pe un esantion total de 3900 respondenti. Acestea fac parte dintr-o serie de sondaje BestJobs ce masoara opinia utilizatorilor intr-o varietate de subiecte legate de locul de munca, economie, cariera si stil de viata. Aceste sondaje nu sunt stiintifice si reflecta doar opiniile utilizatorilor. 

Internetul schimbă modelul tradiţional de luare a deciziei de cumpărare

Conform celui mai recent studiu multiclient GfK "Internetul şi decizia
de cumpărare", 84% dintre utilizatorii români de Internet din mediul
urban au luat în considerare pentru cumpărare alte mărci decât cele pe
care le aveau iniţial în minte, după ce au căutat informaţii online.

Mai mult decât atât, 57% au şi cumpărat alte mărci decât cele la care
se gândiseră iniţial după ce au căutat informaţii pe Internet.
Tendinţa este mai accentuată în cazul bărbaţilor (62%), a persoanelor
între 25 şi 34 ani (63%), cu educaţie superioară (65%) şi a celor din
Bucureşti (70%).

"Odată cu adoptarea largă a Internetului în România, consumatorului i
se deschid mai multe oportunităţi de informare. În loc ca opţiunile
sale să se îngusteze pentru a facilita alegerea propriu-zisă a
produsului, aşa cum se întâmplă în modelul clasic de luare a deciziei
de cumpărare, în cazul mediului online, datorită varietăţii de
informaţii disponibile, opţiunile se lărgesc. Acest fapt ajută
consumatorul să ia cea mai bună decizie, dar, în acelaşi timp,
reprezintă o provocate pentru companii să includă într-un mod
inteligent şi eficient Internetul în mixul de comunicare", declară
Traian Năstase, Online Project Manager GfK România.

Internetul a fost prima sau a doua sursă de informare pentru produsele
cumpărate în fiecare dintre industriile analizate în studiul GfK:
financiar, telecom şi servicii Internet, electronice şi
electrocasnice, turism şi timp liber, Do It Yourself, piese şi
servicii auto. Atât mixul de surse de informare online şi offline cât
şi tipurile de informaţii căutate de utilizatori pe Internet diferă
însă de la o industrie la alta, în funcţie de caracteristicile
fiecărui produs sau serviciu: adresabilitate, tangibil sau intangibil,
cu un preţ mai ridicat sau mai scăzut, care necesită un grad mai mare
sau mai mic de planificare etc.

Evolutia locurilor de munca in 2011

BestJobs a realizat recent o analiza privind evolutia pe piata locurilor de munca pentru anul 2011 comparativ cu 2010. 

Cele mai importante aspecte

  • A crescut numarul anunturilor publicate, +18% in 2011 fata de anul anterior, cea mai ridicata rata de crestere inregistrandu-se in luna mai (+44%).
  • A crescut numarul joburilor in provincie, mai puternic fata de 2010. Alba Iulia (+44%), Sibiu (+43%), Deva (+42%), Brasov (+40%) si Targu Mures (+35%) sunt orasele fruntase in topul cresterii numarului de anunturi disponibile in 2011.
  • A crescut numarul de locuri de munca pentru Strainatate (+15%), vizati fiind specialistii din Inginerie, Sanatate si Software.
1. Anunturi
Anul 2011 a debutat cu o crestere semnificativa a ofertelor pe piata muncii din Romania. Numarul de anunturi publicate in februarie 2011 a inregistrat o crestere de aproape 27% fata de aceeasi perioada a anului anterior. Cresterea s-a accentuat in urmatoarele luni atingand maximul in luna mai cu o crestere de 44% fata de aceeasi perioada din 2010.
*Un anunt poate avea mai multe posturi. 

2. Tipul jobului
Daca urmarim si evolutia joburilor in functie de tipul acestora, putem observa o crestere de peste 28% pentru ofertele `full-time`.

3. Experienta
In decursul anului anterior observam ca au fost vizate atat persoanele cu experienta redusa (de exemplu, studenti pentru call-center sau casieri pentru banci), cat si persoane cu un nivel de experienta de peste 5 ani, cu referire aici la posturi in management, de la pozitii administrative pana la pozitii de manageri de prima linie. Cei mai cautati candidati au fost cei cu o experienta intre 3 si 5 ani (40%) si sub 3 ani (30%). 
*Un anunt se poate regasi in unul sau in mai multe domenii, pe mai multe nivele de cariera sau in mai multe categorii de joburi. 

Evolutia numarului de anunturi dupa experienta solicitata - 2011 vs. 2010

  • Fara experienta +10%
  • Entry-level (<3 ani) +11%
  • Cu experienta (Non-manager) +26%
  • Manager / Executive +39%
In ceea ce priveste nivelul studiilor, in 2011, aproximativ 9% din joburile publicate au vizat candidati cu studii superioare. 

4. Domeniile si departamentele cu cele mai semnificative cresteri
Domeniile cu cele mai multe oferte s-au mentinut in ultimii 3 ani. 
Top 5 domenii dupa numarul de anunturi

  • Servicii
  • Vanzari
  • IT / Telecom
  • Marketing
  • Inginerie
Departamentul Administratii / Institutii a avut parte de o evolutie spectaculoasa fata de 2010, +50%, urmat indeaproape de Educatie, Industrii / Productie, Intretinere / Infrumusetare / Sport si Hostess / Promoteri. 

Departamentul IT Hardware, Inginerie, Software / Programare si Retail / Comert au inregistrat o rata de crestere mai scazuta, dar peste media anuala, de 18%. Departamentele Financiar / Contabilitate, Farmacii, Asigurari, Soferi, Automobile si Legal le regasim pe lista celor care nu au inregistrat o evolutie pozitiva. 

*Un anunt se poate regasi in unul sau in mai multe departamente, pe mai multe nivele de cariera sau in mai multe categorii de joburi. 

5. Joburile dupa locatie
In 2011 orasele din provincie au inregistrat o crestere a numarului de anunturi publicate mai semnificativa fata de Bucuresti. Astfel, orasul Alba Iulia conduce topul cu o crestere de 44% fata de aceeasi perioada a anului anterior, urmat de Sibiu (43%), Deva (41%) Brasov (40%) si Targu Mures (35%). Bucuresti a inregistrat o crestere de 16%, sub media anuala. 

Diferenta mare de crestere dintre orasele din tara si Bucuresti este motivata atat de intensificarea investitiilor si infiintarea de noi companii in orasele mari din provincie, cat si de faptul ca in Bucuresti criza nu a afectat atat de puternic numarul de locuri de munca disponibile, fapt care a condus in restul tarii la o scadere dramatica in anii trecuti. 

A crescut numarul companiilor ce recruteaza pentru `Strainatate` personal specializat din Romania. In 2011 joburile pe `Strainatate` au crescut cu 15% comparativ cu 2010. Pe langa joburile pentru strainatate ce nu necesita o pregatire speciala pentru indeplinirea atributiilor, de exemplu joburile sezoniere in agricultura si servicii, au pair, intretinere, vanzari, chiar soferi, a crescut numarul de anunturi pentru pozitii specializate in IT, sanatate, new media, inginerie (cu diverse ramuri: constructii, exploatare, usoara, aeronautica, telecomunicatii, etc). 

Astfel, pe langa pozitiile clasice din Software, pentru unele dintre cele mai mari companii din strainatate, a crescut numarul de anunturi ce vizeaza personalul medical si anume pentru rezidenti, medici specialisti, asistenti, veterinari, stomatologi, dar si numarul de anunturi pentru ingineri. De asemenea, si aria geografica e mai dispersata, nu mai discutam doar de locuri de munca in tari din Europa, ci de diverse pozitii in Kuweit, Afganistan, China sau Puerto Rico. 

Top locatii dupa numarul de anunturi

  • Bucuresti
  • Timisoara
  • Cluj Napoca
  • Iasi
  • Brasov

6. Ce joburi cauta romanii?
In 2011, lunar s-au inregistrat in medie peste 750.000 de aplicanti si peste 15 milioane de aplicari. In top cuvinte cheie folosite la cautari s-au regasit posturi de sofer, bucatar, inginer, contabil, vanzatoare. 

Joburile cu cele mai multe aplicatii 
13.677 - Responsabil Dezvoltare Livrari - Domeniu: Vanzari, Departament: Vanzari, Retail / Comert
11.245 - Consultant vanzari - Domeniu: Telecomunicatii, Departament: Vanzari
11.189 - Client misterios - Domeniu: Marketing, Departament: Marketing, Media, Publicitate, PR, Cercetare de piata 
9.778 - Agent vanzari - Inginerie, Departament: Vanzari 
8.822 - Sef magazin - Domeniu: Vanzari, Departament: Vanzari, Retail / Comert
Domeniile cu cei mai multi aplicanti au fost Vanzari, Marketing /Programare si Inginerie. 

7. Stabilitate si crestere economica? 

Numarul de aplicari a urmat de asemenea un trend ascendent, de +5%, insa mai redus fata de acum 2 ani (+15% in 2010, comparativ cu 2009). Astfel, in 2011 un candidat a aplicat in medie la 21 joburi, cu 25% mai putin fata de aceeasi perioada din 2010 (28 aplicari /candidat), iar numarul mediu de aplicari pe un job a scazut cu 15% fata de anul anterior. 

Evolutia pozitiva puternica o regasim mai ales in primul semestru din 2011, cu o crestere de 23% fata de aceeasi perioada a anului anterior. Trendul ascendent s-a reflectat si in rata somajului, care la sfarsitul lunii aprilie 2011, la nivel national, a fost de 5,41%, mai mica cu 2,6% fata de aceeasi perioada a anului 2010. 

Suntem in continuare intr-o perioada de instabilitate si din acest motiv multe salarii sunt inghetate, mai ales ca exista pe piata specialisti ce pot fi atrasi cu salarii mici. Vor exista mariri salariale pe domeniile unde exista o concurenta ridicata in atragerea candidatilor. Pentru unele domenii (de ex. vanzari) angajatii foarte buni vor fi recompensati si printr-un comision, pe langa salariul fix. 

Analizand indicatorii principali care reflecta starea pietei muncii, si anume rata somajului, numarul de locuri de munca disponibile si nivelul salarial, putem afirma ca situatia pe piata muncii a fost una de crestere, mai puternica in primul semestru si cu o usoara scadere in cel de al doilea. 

Evolutia pietei muncii in 2012 depinde in mod direct de evolutia economica. Desi prognozele pentru acest an sunt pozitive, si speram ca in Romania sa asistam la o crestere asemanatoare celei din 2011 (18%), in functie de evolutia la nivel european/ global a economiei pot interveni modificari. 

Romanii critica mai mult online decat offline

GfK România a derulat o cercetare de marketing pentru a studia opinia
consumatorilor din România privind influenţa word of mouth.

Concluziile studiului arată că mediul principal de transmitere word of
mouth (WOM) este prin viu grai. 94% dintre respondenţi menţionează
comunicarea faţă în faţă ca fiind pe primul loc în clasamentul
mediilor în care generează WOM, iar 5% precizează pe primul loc
transmiterea telefonică pentru astfel de mesaje. În mediul offline
românii generează mai mult WOM pozitiv decât negativ.

În mediul online, spre deosebire de cel offline, oamenii generează
într-o măsură mai mare WOM negativ decât pozitiv. Pentru generarea WOM
online, românii folosesc în principal "messengerul", urmat la mare
distanţă de e-mail, forumuri şi reţelele de socializare.

La nivel general, atât offline, cât şi online, frecvenţa cu care
generează WOM pozitiv este mai mare decât cea cu care generează WOM
negativ. Numărul celor care au generat WOM pozitiv în ultima săptâmână
şi în ultimele 2-3 luni este de 2 ori mai mare decât numărul celor
care au generat WOM negativ în aceleaşi perioadă de timp. Mai mult,
55% dintre români nu îşi amintesc când au generat ultima dată WOM
negativ, probabil datorită faptului că au făcut aceste recomandări
negative cu mult timp în urmă, iar 11% dintre români au menţionat că
nu au generat niciodată WOM negativ despre vreun produs.

Principalul grup de persoane către care se generează deopotrivă WOM
pozitiv şi WOM negativ sunt prietenii, urmaţi de rude/familie şi, la o
distanţă mai mare, de colegi.

WOM influenţează intenţia de cumpărarea a românilor. Recomandările
venite din partea prietenilor, rudelor sau colegilor influenţează în
mare sau foarte mare măsură decizia de cumpărare a peste 50% dintre
români pentru cel puţin una dintre cele 10 categorii de produse sau
servicii analizate. Intenţia de cumpărare este influenţată de WOM
într-o măsură mai mare pentru serviciile de sănătate şi produsele
electronice, computere şi tehnologie (TV, calculator personal, telefon
mobil, aparat foto, etc) şi într-o mai mică măsură pentru
produse/serviciile de economisire sau investiţii.

Informaţiile provin din studiul GfK Omnibus realizat în perioada
aprilie-mai 2011 pe un eşantion de 1656 de persoane. Rezultatele sunt
reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste.
Cele 10 categorii de produse şi servicii analizate au fost:
autoturisme, economisire sau investire bani, amenajare sau decorare
casă, mâncare sau băuturi, locuri de petrecere a timpului liber în
afara casei (restaurant, cinematograf, concerte, vacanţe etc),
electronice/computere/tehnologie (TV, calculator personal, telefon
mobil, aparat foto, etc), produse de îngrijire personală,
îmbrăcăminte/încălţăminte, servicii de sănătate şi servicii de
educaţie/şcoală.

Aproape 30% dintre internauţi cumpără online

GfK România a investigat în cel mai recent studiu comportamentul utilizatorilor de internet faţă de cumpărăturile online. Rezultatele arată că 28% dintre utilizatorii de internet din mediul urban au făcut cumpărături online în ultimul an. Aproape un sfert dintre cei care cumpără de pe internet fac asta cel puţin o dată pe lună. 

Tinerii rămân printre cumpăratorii cu cea mai mare predilecţie pentru online. Astfel, achiziţiile online sunt realizate mai des de către cei cu vârste cuprinse între 18-24 ani (37%), iar adoptarea acestui comportament scade pe măsură ce vârsta creşte (ajunge la 31% pentru cei cu vârsta  între 25-34 ani şi la 26% pentru intervalul 34-44 ani). Proporţia dintre femei şi bărbaţi este aproximativ egală. Locuitorii din Bucureşti şi cei cu educaţie superioară au făcut într-o proporţie semnificativ mai mare cumpărături online (36%, respectiv 40%). 

De pe internet, locuitorii din mediul urban comandă în special: produse electronice, electrocasnice, telefoane (44%), îmbrăcăminte şi accesorii vestimentare (28%), dar şi produse de îngrijire personală (22%) sau cărţi, CD-uri, DVD-uri (22%).  

Modalitatea de plată  de departe cel mai des folosită este în numerar cu plata ramburs, la primirea produsului (83%). Încep să fie populare şi plăţile online prin card bancar, acestea fiind pe locul al doilea ca metodă de plată utilizată în ultimele 12 luni de 28% dintre utilizatorii de internet din mediul urban. 

Potrivit datelor ePayment, principalul procesator de plăţi online din România, în primele 10 luni ale anului 2011, românii au cumpărat online cu card bancar cu 14% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.Majoritatea comenzilor au fost plasate în timpul săptămânii (81%), între orele 10.00 – 18.00 (54%), 80% dintre comenzi provenind din Bucureşti.  

În industria plăţilor online prin card bancar predomină vânzările de produse şi servicii din sectorul turismului, telecomunicaţiilor şi serviciilor. Cu toate acestea, în 2011, creşteri semnificative faţă de anul anterior s-au înregistrat pe segmentul vânzărilor online de flori (75%), cărţi (76%) şi cadouri (64%). 

Studiul GfK a fost realizat pe un număr de 671 de persoane, este reprezentativ pentru utilizatorii de internet din mediul urban şi are un grad de eroare +/- 3,7%. Datele ePayment, PayU Group provin din statisticile plăţilor online prin card bancar procesate prin sistemul propriu. 

"Doar" 37% dintre angajati vor fi liberi doar pe 1 decembrie.

Ziua Nationala a Romaniei reprezinta un motiv de bucurie pentru majoritatea angajatilor intrucat constituie o zi libera in care acestia scapa de stresul de la birou. Cu toate acestea, 1 Decembrie nu inseamna zi libera pentru toata lumea. 

Ultimul sondaj derulat pe BestJobs a urmarit sa identifice cati dintre romani vor fi liberi cu ocazia acestui eveniment. Din cei peste 1100 de respondenti:

  • 37% vor fi liberi doar pe 1 decembrie.
  • 9% isi vor prelungi weekendul si cu 1 si 2 decembrie.
  • 25% nu sunt liberi, lucreaza tot timpul.
  • 29% nu au un job.
Potrivit Codului Muncii lucrul in zilele de sarbatoare este compensat cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile, sau cu un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza, potrivit muncii prestate in programul normal de lucru. 

Angajatii considera ca ar fi util, in acelasi timp (economic vorbind), ca zilele libere sa fie grupate. Se practica in alte tari ca zilele izolate de vineri sa fie recuperate in saptamana urmatoare, sambata. Statisticile spun ca intervalele de zile libere grupate in weekenduri extinse, aduc un plus semnificativ in consum, ceea ce duce la crestere economica. 

Sondajul a fost efectuat la nivel national pe pagina de candidati BestJobs si pe pagina BestJobsde pe Facebook. Acesta face parte dintr-o serie de sondaje BestJobs ce masoara opinia utilizatorilor intr-o varietate de subiecte legate de locul de munca, economie si cariera. Acest sondaj nu este stiintific si reflecta doar opiniile utilizatorilor.