Ce am mai primit eu pe e-mail!

După câţiva ani efervescenţi, în 2008 piaţa românească înregistrează o
creştere de doar 12% (cea mai timidă evoluţie din 2003 până astăzi),
pentru ca anul acesta Media Fact Book să prezinte o piaţă definită
invariabil de scădere.

Astfel, conform reprezentanţilor Initiative, se aşteaptă ca până la
finele anului, piaţa TV să scadă cu circa 33% faţă de valorile
înregistrate în 2008, în timp ce printul va fi afectat de scăderi de
peste 50%.

Radio-ul înregistrează la rându-i o cădere abruptă de aproximativ 30%,
în timp ce în outdoor regulile sunt făcute de locaţiile premium,
singurele licitate de advertiseri - scăderea pentru acest mediu va
gravita în jurul procentului de 35-40%.

Totuşi, în ciuda scăderii, TV-ul rămâne cel mai atractiv mediu,
catalizând bugete de aproximativ 225 de milioane de euro în 2009.

Fenomenul de nişare a canalelor media continuă şi în 2009, fiecare
sector extinzându-şi portofoliul cu branduri importante: se lansează
site-ul de ştiri www.realitatea.net, se lansează TVR3, TVR Info şi GSP
TV, în print se lansează GQ şi MAX, precum şi o serie de extensii de
brand (Adevărul de sănătate, Adevărul de seară, Click pentru femei,
Click poftă bună, Click sănătate). Radio ZU este cea mai importantă
apariţie în "eter", în timp ce spaţiul outdoor "se schimbă la faţă"
prin lansarea Cocor Channel (prima faţadă media din România şi cel mai
mare LED display din Europa) şi a reţelei ZOOM TV.

"Criza va determina supravieţuirea mediilor care oferă flexibilitate,
siguranţă şi acoperire contra unor costuri cât mai mici. Momentan, în
topul clasamentului se află televiziunea, atât graţie gradului ridicat
de siguranţă pe care îl prezintă, dar şi datorită scăderii costurilor.
Acest trend se va menţine şi pe termen lung, chiar şi după ce criza va
începe să se îndepărteze." încheie Popescu.

Conform reprezentanţilor Initiative, valoarea pieţei româneşti de
media în 2009 se va situa în jurul a 350 de milioane de euro.

GfK Romania a analizat in luna septembrie in studiul Omnibus locul pe care telefoanele mobile il ocupa in viata romanilor: cele mai solicitate functiuni si categoriile de oameni care ar suferi cel mai mult ca urmare a privarii de telefon.  

Dintre functiile cele mai utilizate ale telefonului mobil, in afara de voce si SMS, pierderea agendei de contacte ar afecta cele mai multe persoane indiferent de varsta - 77% dintre respondenti declara ca o acceseaza zilnic. Urmatorul in lista este ceasul desteptator, folosit zilnic de 35% dintre respondenti. Pentru restul de functii analizate, varsta utilizatorilor isi spune cuvantul: playerul de muzica este folosit zilnic sau aproape zilnic de 32% dintre tinerii intre 18 si 24 de ani si doar de 12% de catre cei cu varsta intre 25 si 34 de ani. Bluetooth si infrarosu este folosit saptamanal de 41% dintre tinerii intre 18 si 24 de ani si doar de 11.8% de catre cei cu varsta intre 25 si 34 de ani.  

In legatura cu frecventa cu care romanii folosesc telefonul mobil, studiul GfK arata ca acesta este utilizat cu intensitati diferite in functie de varsta, iar diferentele sunt semnificative pe masura ce creste intervalul de varsta analizat. Tinerii sub 24 de ani ar fi cei mai afectati de privarea de telefonul mobil - acestia utilizeaza zilnic aproximativ 3 functii ale telefonului lor – in vreme ce persoanele cu varsta peste 35 de ani se declara a fi cel mai putin afectati de o astfel de privare. Aceasta categorie de romani se rezuma la a utiliza doar o functie suplimentara a telefonului mobil.

Studiul GfK Omnibus a fost realizat pe un esantion de 1000 de respondenti, reprezentativ la nivel national. Rezultatele acestuia arata ca aproximativ 75% din populatia Romaniei de peste 15 ani detine telefon mobil, iar in mediul urban proportia de utilizatori se ridica pana la 85%.  

Un demers al GfK Croatia intareste rezultatele obtinute in studiul Omnibus Romania. Ei au organizat un experiment in care 20 de utilizatori de telefon mobil (femei si barbati, tineri sau mai in varsta) au renuntat de buna voie timp de 7 zile la mobilul lor. 

In plan social, lipsa telefonului mobil s-a dovedit a avea un efect preponderent negativ, indiferent de insusirile socio-demografice ale utilizatorilor, care: nu au reusit sa comunice cu toate persoanele cu care isi doreau - a scazut numarul de persoane cu care luau legatura de obicei; nu au putut sa comunice la distanta in mod spontan, atunci cand simteau acest impuls; conversatiile (cele permise pe telefonul fix) au devenit mai scurte; viata lor sociala si-a pierdut din intensitate per ansamblu.

In plan psihologic, efectele au fost atat pozitive cat si negative, inregistrandu-se o diferenta vizibila intre tineri si grupul celor mai in varsta. Partea buna a lipsei telefonului mobil a constat in faptul ca participantii: s-au eliberat de presiunea continua a telefonului mobil care poate suna oricand si au resimtit perioada ca fiind una calma, cu mai putin stres; s-au simtit mai liberi si in sensul ca au putut alege ei pe cine/cand sa contacteze; au simtit ca au mai mult timp pentru ei insisi si pentru familie. Efectele negative au fost insa la fel de importante, mai ales pentru cei mai tineri, care au experimentat un alt fel de stres: lipsa comunicarii rapide la distanta nu lasa loc situatiilor neprevazute sau a planurilor spontane; aceasta i-a facut sa nu se mai simta in siguranta si chiar sa experimenteze un sentiment de neajutorare; au avut impresia ca pierd controlul; s-au simtit izolati si singuri; chiar s-au plictisit in lipsa optiunilor pe care le oferea telefonul mobil.

Salariaţii din Europa beneficiază de cele mai generoase indemnizaţii pentru concedii din lume, conform datelor comunicate de Mercer. Cu toate acestea, luând în considerare sărbătorile legale, salariaţii din Lituania şi Brazilia au posibilitatea de acces la cele mai multe zile libere.

Datele provin din Regulile globale privind prestaţiile şi angajarea din 2009 ale Mercer, care furnizează date referitoare la practicile şi reglementările de muncă globale. Raportul analizează atât numărul minim legal de zile de concediu pe care societăţile trebuie să le acorde angajaţilor, cât şi numărul de sărbători legale din peste 40 de ţări. Următoarea comparaţie este bazată pe drepturile legale ale unui salariat care lucrează cinci zile pe săptămână şi are o vechime de 10 ani.

Toţi salariaţii au dreptul la o indemnizaţie legală pentru concediu, termen care desemnează totalitatea zilelor libere cu plată pe care societăţile trebuie să le acorde în mod legal angajaţilor.

Angajaţii din Finlanda, Brazilia şi Franţa au dreptul să primească până la 30 de zile de concediu legal pe an, cei din Lituania, Rusia şi Marea Britanie având dreptul la 28 de zile. Polonia (26) se află imediat în urmă, iar salariaţii din Grecia, Austria, Danemarca, Suedia şi Norvegia au dreptul la 25 de zile de concediu legal.

Prin comparaţie, ţările din Asia-Pacific se situează mai jos, salariaţii din Australia, Noua Zeelandă şi Japonia având dreptul la cele mai multe zile libere legale (20), fiind urmaţi de cei din Taiwan (15), Hong Kong şi Singapore (14), India (12) şi China (10). Salariaţii din Canada se numără printre cei cu zilele libere cele mai puţine, având doar 10, iar în Statele Unite, chiar dacă nu există un nivel minim legal, salariaţii beneficiază, de regulă, de 15 zile libere pe an.

În afară de zilele de concediu legal, sărbătorile legale pot spori numărul de zile libere ale salariaţilor. Japonia şi India se află în vârful clasamentului global cu 16 sărbători legale pe an, urmate îndeaproape de Cipru, Slovacia şi Coreea de Sud cu 15. Malta şi Spania au 14, iar Portugalia, Austria, Lituania, Slovenia şi Taiwan au câte 13 sărbători legale. Marea Britanie, Australia şi Olanda a cel mai mic număr de sărbători legale (8), urmate de Danemarca, Irlanda, Elveţia, Canada şi România. Sent via BlackBerry from Vodafone Romania

Cercetările făcute publice astăzi de Nikon indică faptul că persoanele din România doresc să obţină controlul asupra „Brandului personal” – modalitatea în care doresc să fie percepuţi de alţi oameni – atunci când fac fotografii şi le împărtăşesc online. Acest studiu arată că, ţinând cont de faptul că 53% dintre noi realizează între 25 şi 100 fotografii pe lună, nu mai dorim să le împărtăşim într-o modalitate intimă – acum ne dorim să le prezentăm mai repede şi într-un mod mai public.

Construirea unui brand personal
Studiul realizat pe 12.259 oameni din 12 ţări arată că realizarea şi protejarea brandului personal a devenit de o importanţă majoră pe măsură  ce decidem să împărtăşim fotografiile noastre în modalităţi extinse şi mereu în creştere. Jumătate (46,8%) dintre imaginile realizate de europeni şi două treimi (60%) dintre imaginile realizate de români sunt postate online, dar decidem să fim selectivi în ceea ce priveşte lucrurile pe care acestea le transmit despre noi.

De exemplu, un sfert (26%) dintre noi vom solicita prietenilor să elimine fotografiile care nu ne plac, şi surprinzător o persoană din şase (16,5%) va insista să aprobe orice imagine în care apare înainte ca aceasta să fie afişată oriunde pe Internet. Dacă ne gândim la controlul suprem asupra brandului personal, 34% dintre respondenţi decid să se ocupe singuri şi optează pentru auto-portrete.

Renumitul fotograf şi om de cultură, Martin Lister, declară: „Ecranul aparatului foto este versiunea micşorată a unei pagini dintr-un album foto – ceva la care se uită doar grupuri mici de oameni adunaţi în mod intim împreună. Pe de altă parte există tradiţia fotografiilor proiectate – într-adevăr, imaginea proiectată care este cu atât mai spectaculoasă cu cât imaginile luminate sunt vizibile pentru un număr mai mare de oameni.”  

Devenind conştienţi de împărtăşire
Se pare că oamenii fac apel la bun simţ atunci când este vorba de cum sunt priviţi de ceilalţi. 61% dintre români vor împărtăşi online numai o selecţie din fotografiile lor.

Lister explică: „Fotografiile realizate de majoritatea dintre noi, mai ales de cei mai tineri, nu mai sunt păstrate în siguranţă în familie sau în albumele personale, pentru a fi scoase doar în prezenţa prietenilor apropiaţi sau a rudelor. Acum, de îndată ce sunt online, fotografiile noastre intră într-un spaţiu semi-public. Cei care văd şi consumă aceste fotografii nu mai sunt doar membrii familiei, ci grupurile extinse de prieteni şi reţelele de oameni conectaţi relaxat.”  

Noile reguli
Nikon a luat legătura cu experţii în etichetă, Debrett’s, pentru a dezvolta câteva reguli simple de etichetă pentru fotografii pe Internet:
    1.    Nu postaţi imagini stânjenitoare cu alte persoane fără permisiunea acestora.
    2.    Asiguraţi-vă că sunteţi mulţumit(ă) de imaginile alese pentru a fi postate pe Internet pentru a fi văzute de toată lumea.
    3.    Reţineţi că şeful, familia sau prietenii pot vedea aceste fotografii, deci nu postaţi imagini nepotrivite.
    4.    Nu postaţi la nesfârşit imagini cu dumneavoastră – veţi părea mai degrabă obsedat de sine, decât interesant(ă).
    5.    Gândiţi-vă la impactul pe care fotografiile îl vor avea asupra celorlalţi înainte de a le împărtăşi sau proiecta.

 Jo Bryant, consultant de etichetă la Debrett’s, declară: „Este important să reţineţi reguli de etichetă online când postaţi fotografii pe Internet. Trataţi-i întotdeauna pe ceilalţi cu respect şi amabilitate, deci luaţi în considerare sentimentele celorlalţi înainte de posta imagini – puneţi-vă în locul lor înainte de a apăsa butonul de încărcare.” 

Am loc la 20 de metri de teren. Imi tremura genunchii cand scandeaza tribunele numele jucatorilor!
 
Sent via BlackBerry from Vodafone Romania

Grupul UniCredit a inaugurat astăzi parteneriatul pe trei ani cu UEFA Champions League, prin găzduirea evenimentului de lansare a UEFA Champions League Trophy Tour la Milano, un proiect spectaculos, care oferă pasionaţilor fotbalului şi publicului larg posibilitatea să vadă trofeul şi să intre în atmosfera efervescentă a celei mai prestigioase competiţii europene inter-cluburi.

 Începând de astăzi şi până pe 20 septembrie, Piaţa Domului, aflată în centrul istoric al oraşului, va fi decorul Trophy Tour Village. Acesta va reprezenta un punct de atracţie gratuit, unde vizitatorii vor putea să exploreze lumea fascinantă a UEFA Champions League.

 După ce vor parcurge „tunelul jucătorilor”, vizitatorii vor pătrunde într-un spaţiu expoziţional captivant, reunind fotografii, scurte filme şi efecte multi-media prin care se evocă marile competiţii, golurile şi momentele memorabile din fotbalul de clasă mondială. „Peretele eroilor” este dedicat celor mai buni jucători din toate timpurile, ai Cupei Europene şi ai succesoarei sale, UEFA Champions League, iar ecranele video mari readuc, de asemenea, în prim plan secvenţe magice din prestigioasa competiţie.

 La conferinţa de presă de lansare a acestui eveniment au luat parte reprezentanţi ai Grupului UniCredit, ai UEFA şi ai autorităţilor locale din Milano, precum şi celebrităţi ale fotbalului mondial, ca Luís Figo şi Franco Baresi. Conferinţa a avut loc în această dimineaţă în Piaţa Domului, în camionul care va găzdui UEFA Champions League Trophy Tour. Sent via BlackBerry from Vodafone Romania

Piata mondiala de electronice, audio-video, IT si telecomunicatii continua sa se dezvolte in ciuda crizei. Dupa estimarile GfK, in 2009 consumatorii vor cheltui mai mult cu 2% pe produse din aceste segmente, ajungand la o valoare estimata de 494 miliarde de euro. Cresterea va fi generata in special de produsele inovative. Aceste rezultate au fost obtinute in urma unei cercetarii continue conduse de divizia de Retail &Technology a GfK in peste 80 de tari. 

Cu vanzari in crestere cu 8%, Japonia este in prezent regiunea cu cea mai rapida extindere, urmata de Africa, cu o crestere de 6% si de China cu 5%. Pe de alta parte, este asteptat un declin al vanzarilor de 3% in America de Nord si de 5% in Europa. 

Cele mai bine vandute trei categorii de produse se bucura in continuare de tendinta de crestere. In prima jumatate a anului 2009, telefoanele mobile si televizoarele au crescut fiecare cu cate 4% in valoare, in vreme ce vanzarea de PC-uri cu 2%. In cazul fiecareia dintre aceste categorii, care totalizeaza 78% din piata, inovatia este principalul motor de crestere, majorarea vizand produse noi ca smart phone-urile, televizoarele cu ecran plat si notebook-urile. Grupele de produse mai mici au avut o contributie pozitiva la cresterea generala – de exemplu, vanzarile globale de playere Blu-ray se estimeaza ca vor creste cu 117% anul acesta, cu vanzari de sisteme PND (portable navigation device) mai mari cu 17%. 

Piata de electronice in Europa

In 2009, consumatorii europeni se estimeaza ca vor cheltui cu 11% mai putin pe bunurile electronice. In afara de climatul economic general, una dintre principalele cauze este reprezentata de vanzarile in scadere pentru televizoarele cu ecran plat - cele care reprezentau motorul cresterii inainte - datorita eroziunii pretului. 

50% dintre vanzarile din prima jumatate a anului au fost generate de trei dintre tarile vest-europene: Germania cu 19%, urmata de marea Britanie cu 16% si Franta 15%. 

GfK estimeaza vanzari totale pe piata electronicelor de aproximativ 54 miliarde de euro in 2009. 

Televizoare: cerere in crestere

In timp ce televizoarele traditionale inregistreaza scaderi, televizoarele LCD iau partea leului cu vanzari de 88%. De asemenea, sistemele cu tehnologie integral HD devin din ce in ce mai populare si detin 49% dintre vanzarile de LCD-uri si 23% in cazul plasmelor. In 2009, GfK asteapta vanzari totale in Europa de 43.5 milioane pentru LCD si 4.3 milioane unitati pentru plasme. 

DVD-uri: piata sustinuta de playerele Blu-ray

Piata europeana de DVD-uri este in scadere accentuata. In prima jumatate a lui 2009, numarul unitatilor vandute a scazut cu 14%, in timp ce scaderea in valoare a fost de 25%. Aceste reduceri au fost partial contrabalansate de cresterea puternica pentru playere Blu-ray care si-au majorat de patru ori vanzarile in prima jumatate a anului comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008.  

GfK estimeaza anul acesta vanzari de 18.7 milioane de unitati pentru DVD playerele traditionale si 2.1 milioane pentru playerele Blu-ray. 

Camere video: crestere datorata tehnologiei HD

In primele 6 luni ale lui 2009, numarul acestor sisteme vandute in Europa a scazut cu 16%. Cu toate acestea, s-au inregistrat evolutii pozitive pentru cele cu high definition, volumele fiind in crestere cu 80%. De altfel, una din cinci astfel de camere vandute astazi este HD. Pe acest segment, GfK se asteapta ca un total de 4.9 milioane unitati sa isi gaseasca cumparatori in 2009. 
 

• 15.000 de clienti Vodafone si-au achizitionat bilete prin sistemul online disponibil, inaintea vanzarii biletelor catre publicul larg.
• 2,3 milioane de spectatori au vazut anul trecut concertul in 58 de orase
• 35m are in inaltime scena, o adancime de 30m si ajunge la o latime de pana la 60m, cu tot cu extensii.
• 5.000 de tone cantareste aproximativ echipamentul tehnic necesar pentru amenajarea spatiului de concert: scena, tribune, baruri, zona backstage, zona VIP.
• 1.000KW lumina, 2.000KW de lasere, 600 KW de sunet
• 160 de boxe, 120 metri patrati de ecrane video
• 20.000m de cablu electric fiind necesar pentru racordarea echipamentului., 500 metri de bar si 1.000 metri de bariere antipanica.
• ultimele bilete pentru concert mai pot fi achizitionate de la casa de bilete situata la intrarea in Parcul Izvor, in dreptul intrarii de metrou Izvor. Casa de bilete va fi deschisa si in ziua concertului, intre orele 09:00- 22:00, ultimele bilete fiind disponibile in categoriile Gazon B (120 lei), Gold Bar (600 lei) si respectiv VIP (800 lei).

Piaţa totală de bunuri electrice monitorizată de GfK TEMAX a fost de
308 milioane euro în al doilea trimestru al acestui an, o scădere
accentuată în valoare de 46,8% comparativ cu aceeasi perioadă din
2008. Piaţa a atins o valoare de 664 milioane de euro în primele şase
luni ale anului 2009, adică o scădere a activităţii economice de
40,4%.

 Sectoarele de electrocasnice mici şi de telecomunicaţii au scăzut cu
22,1% şi 25,8% în prima jumătate a anului. Vânzările de electrocasnice
mari au avut un trimestru mai bun comparativ cu începutul anului, dar
rezultatele pentru anul curent indică o scădere de 37,1%. Şi
electronicele de folosinţă îndelungată au înregistrat un declin de
42,6%, îndeaproape urmat de sectorul foto cu o creştere negativă de
43,2% pentru primele 6 luni. Sectoarele IT şi de echipamente de birou
au avut performanţa cea mai slabă deoarece au avut o scădere
accentuată de 47,2% şi, respectiv, 51,4%.