Ce am mai primit eu pe e-mail!

Piata mondiala de electronice, audio-video, IT si telecomunicatii continua sa se dezvolte in ciuda crizei. Dupa estimarile GfK, in 2009 consumatorii vor cheltui mai mult cu 2% pe produse din aceste segmente, ajungand la o valoare estimata de 494 miliarde de euro. Cresterea va fi generata in special de produsele inovative. Aceste rezultate au fost obtinute in urma unei cercetarii continue conduse de divizia de Retail &Technology a GfK in peste 80 de tari. 

Cu vanzari in crestere cu 8%, Japonia este in prezent regiunea cu cea mai rapida extindere, urmata de Africa, cu o crestere de 6% si de China cu 5%. Pe de alta parte, este asteptat un declin al vanzarilor de 3% in America de Nord si de 5% in Europa. 

Cele mai bine vandute trei categorii de produse se bucura in continuare de tendinta de crestere. In prima jumatate a anului 2009, telefoanele mobile si televizoarele au crescut fiecare cu cate 4% in valoare, in vreme ce vanzarea de PC-uri cu 2%. In cazul fiecareia dintre aceste categorii, care totalizeaza 78% din piata, inovatia este principalul motor de crestere, majorarea vizand produse noi ca smart phone-urile, televizoarele cu ecran plat si notebook-urile. Grupele de produse mai mici au avut o contributie pozitiva la cresterea generala – de exemplu, vanzarile globale de playere Blu-ray se estimeaza ca vor creste cu 117% anul acesta, cu vanzari de sisteme PND (portable navigation device) mai mari cu 17%. 

Piata de electronice in Europa

In 2009, consumatorii europeni se estimeaza ca vor cheltui cu 11% mai putin pe bunurile electronice. In afara de climatul economic general, una dintre principalele cauze este reprezentata de vanzarile in scadere pentru televizoarele cu ecran plat - cele care reprezentau motorul cresterii inainte - datorita eroziunii pretului. 

50% dintre vanzarile din prima jumatate a anului au fost generate de trei dintre tarile vest-europene: Germania cu 19%, urmata de marea Britanie cu 16% si Franta 15%. 

GfK estimeaza vanzari totale pe piata electronicelor de aproximativ 54 miliarde de euro in 2009. 

Televizoare: cerere in crestere

In timp ce televizoarele traditionale inregistreaza scaderi, televizoarele LCD iau partea leului cu vanzari de 88%. De asemenea, sistemele cu tehnologie integral HD devin din ce in ce mai populare si detin 49% dintre vanzarile de LCD-uri si 23% in cazul plasmelor. In 2009, GfK asteapta vanzari totale in Europa de 43.5 milioane pentru LCD si 4.3 milioane unitati pentru plasme. 

DVD-uri: piata sustinuta de playerele Blu-ray

Piata europeana de DVD-uri este in scadere accentuata. In prima jumatate a lui 2009, numarul unitatilor vandute a scazut cu 14%, in timp ce scaderea in valoare a fost de 25%. Aceste reduceri au fost partial contrabalansate de cresterea puternica pentru playere Blu-ray care si-au majorat de patru ori vanzarile in prima jumatate a anului comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008.  

GfK estimeaza anul acesta vanzari de 18.7 milioane de unitati pentru DVD playerele traditionale si 2.1 milioane pentru playerele Blu-ray. 

Camere video: crestere datorata tehnologiei HD

In primele 6 luni ale lui 2009, numarul acestor sisteme vandute in Europa a scazut cu 16%. Cu toate acestea, s-au inregistrat evolutii pozitive pentru cele cu high definition, volumele fiind in crestere cu 80%. De altfel, una din cinci astfel de camere vandute astazi este HD. Pe acest segment, GfK se asteapta ca un total de 4.9 milioane unitati sa isi gaseasca cumparatori in 2009. 
 

Loading mentions Retweet

• 15.000 de clienti Vodafone si-au achizitionat bilete prin sistemul online disponibil, inaintea vanzarii biletelor catre publicul larg.
• 2,3 milioane de spectatori au vazut anul trecut concertul in 58 de orase
• 35m are in inaltime scena, o adancime de 30m si ajunge la o latime de pana la 60m, cu tot cu extensii.
• 5.000 de tone cantareste aproximativ echipamentul tehnic necesar pentru amenajarea spatiului de concert: scena, tribune, baruri, zona backstage, zona VIP.
• 1.000KW lumina, 2.000KW de lasere, 600 KW de sunet
• 160 de boxe, 120 metri patrati de ecrane video
• 20.000m de cablu electric fiind necesar pentru racordarea echipamentului., 500 metri de bar si 1.000 metri de bariere antipanica.
• ultimele bilete pentru concert mai pot fi achizitionate de la casa de bilete situata la intrarea in Parcul Izvor, in dreptul intrarii de metrou Izvor. Casa de bilete va fi deschisa si in ziua concertului, intre orele 09:00- 22:00, ultimele bilete fiind disponibile in categoriile Gazon B (120 lei), Gold Bar (600 lei) si respectiv VIP (800 lei).

Loading mentions Retweet

Piaţa totală de bunuri electrice monitorizată de GfK TEMAX a fost de
308 milioane euro în al doilea trimestru al acestui an, o scădere
accentuată în valoare de 46,8% comparativ cu aceeasi perioadă din
2008. Piaţa a atins o valoare de 664 milioane de euro în primele şase
luni ale anului 2009, adică o scădere a activităţii economice de
40,4%.

 Sectoarele de electrocasnice mici ÅŸi de telecomunicaÅ£ii au scăzut cu
22,1% şi 25,8% în prima jumătate a anului. Vânzările de electrocasnice
mari au avut un trimestru mai bun comparativ cu începutul anului, dar
rezultatele pentru anul curent indică o scădere de 37,1%. Şi
electronicele de folosinţă îndelungată au înregistrat un declin de
42,6%, îndeaproape urmat de sectorul foto cu o creştere negativă de
43,2% pentru primele 6 luni. Sectoarele IT ÅŸi de echipamente de birou
au avut performanţa cea mai slabă deoarece au avut o scădere
accentuată de 47,2% şi, respectiv, 51,4%.

Loading mentions Retweet

Cristina are 26 de ani ÅŸi cancer. Timp de 7 luni, din ianuarie până în iulie 2008, a bătut drumurile între casă ÅŸi clinicile ÅŸi spitalele din BucureÅŸti – de stat ÅŸi private, pentru a încerca să afle de ce suferă... Familia Cristinei a cheltuit până acum 100.000 de euro. Familia Cristinei a făcut toate demersurile necesare în vederea obÅ£inerii drepturilor de asigurări sociale de stat. Toate răspunsurile primite de la autorităţile române au fost negative.

Un tratament care constă în administrarea unui protocol de chimioterapie în doze mari şi transplant de celule stem, care costă 80.000 de euro. Transplantul trebuie făcut până la sfârşitul lunii august 2009.

Teledon la Romtelecom, ̨n perioada 10 august Р10 noiembrie 2009
0900 900 242 – pentru 2 euro/apel
0900 900 245 – pentru 5 euro/apel
0900 900 240 – pentru 10 euro/apel

Alte detalii aici.

Loading mentions Retweet

Mutarea într-o zonă rurală este o variantă luată în considerare de 2% dintre persoanele de peste 15 ani din mediul urban, acestea declarând că în următorul an intenţionează să se stabilească la ţară. Un procent asemănător este reprezentat de cei care şi-au schimbat deja domiciliul în ultimele 12 luni, mutându-se de la oraş la sat. Statisticile oficiale din ultimii ani arată că România a înregistrat o anomalie a cursului de migraţie, dominantă fiind mutarea de la oraş la sat, în condiţiile în care România se caracterizează deja printr-un grad redus de urbanizare în comparaţie cu statele din Europa.

În general, sub 10% dintre orăşeni obişnuiesc să-şi petreacă o perioadă mai mare de timp - de peste o lună - la ţară. Cu toate acestea, rudele şi cunoştinţele din mediul rural sunt un sprijin important pentru o treime dintre orăşeni, aceştia obişnuind să primească diverse alimente de la ţară.

O altă sursă  de legume şi fructe pentru cei de la oraş o reprezintă propriile grădini, chiar dacă locuiesc în zone urbane. Aproape un sfert dintre ei consumă astfel de alimente, mai ales cei care locuiesc în oraşe mici, cu mai puţin de 50.000 locuitori.

Indiferent dacă  au sau nu o sursă de alimente la ţară sau o grădină proprie, pentru 85% dintre orăşeni alimentele cumpărate din piaţă fac parte din coşul de cumpărături. Tinerii sunt cei care merg mai rar la piaţă preferând magazinele, dar ei în general nu sunt responsabili cu aprovizionarea în gospodărie. O pondere mai mare a celor care cumpără din magazine se mai regăseşte în Ardeal şi în oraşele mari.

În mediul rural, chiar dacă există grădini şi animale, produsele din magazine sunt indispensabile. Dintre alimentele pe care le consumă locuitorii de la ţară, aproximativ jumătate provine din magazine, iar cealaltă jumătate este reprezentată de produse obţinute în gospodărie sau achiziţionate de la alţi ţărani. O pondere mai mică a alimentelor procurate din magazine o întâlnim în rândul vârstnicilor (65 ani şi peste) şi a locuitorilor din Oltenia, în timp ce în Muntenia şi Dobrogea acestea predomină.

Informaţiile provin din GfK Omnibus, studiu realizat lunar, şi sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste. Eşantionul este format din 1100 persoane din zona urbană şi rurală, iar culegerea datelor a fost realizată în iulie 2009. 

Loading mentions Retweet

Adina Ionescu, PR Coordinator la MOL Romania, a pus intrebarea de mai
sus in grupul PR FORUM: http://bit.ly/h5OH0

Loading mentions Retweet

In redactarea materialelor despre minoritati, jurnalistii, bloggerii, administratorii paginilor web si moderatorii continuturilor online vor  incerca:

- Sa promoveze libertatea de exprimare, incurajand  dezbaterea de idei  si discutiile in contradictoriu, chiar si atunci cand nu sunt de acord cu continutul acestora

- Sa respecte partenerii de dialog; polemizati, dar nu atacati partenerii de dialog.

- Sa diminueze pericolul propagarii discriminarii prin intermediul mediei online. Atacurile la persoana, insultele sau afirmatiile rasiste, homophobe, sexiste sau alte forme de incitari la ura sunt intolerabile; 

- Sa aiba grija ca materialele postate pe site/forum/blog sa nu incite la violenta sau la comiterea unor infractiuni;

- Sa respecte demnitatea si reputatia semenilor tai, indiferent de sex, nivel de educatie, varsta, apartenenta etnica, religioasa, orientare sexuala sau politica; nu atrageti atentia asupra acestor aspecte personale daca nu sunt relevante;

- Sa evite utilizarea stereotipurilor si prejudecatilor cu privire la rasa, varsta, sex, orientare sexual, religie, etnie, dizabilitate, aspect fizic sau statut social; Identifica-ti propriile stereotipuri si prejudecati si asigura-te ca nu iti afecteaza relatarea;

- Sa respecte dreptul subiectilor implicati de a fi numiti asa cum isi doresc si sa foloseasca denumirea respectiva in relatarea lor;

- Sa  mentioneze rasa, nationalitatea, apartenenta la o anumita minoritate (religioasa, lingvistica, sexuala) numai in cazurile in care informatia publicata se refera la un fapt strict legat de respectiva problema.

Moderarea forumurilor/blogurilor/paginilor web ale mediilor online sau traditionale va tine cont de principiile expuse mai sus.

Cum spuneam si un titlu, aceste norme constituie o baza de pornire. Pe marginea lor se va vorbi la dezbaterea "Ura virtuala vs. responabilitate reala", de pe 7 iunie.

Loading mentions Retweet

In primul trimestru al acestui an, consumul casnic de bunuri de larg consum si-a pastrat rata de crestere de 18% fata de perioda similara precedenta, influentat atat de un pret mai mare cu 10% platit de gospodarii, cat si de un cos de cumparaturi mai bogat cu 7%.

In mod evident mai sensibili la cresterea preturilor, consumatorii romani au reactionat diferit atat in functie de importanta produselor vizate, cat si de structura lor socio-demografica.

Chiar daca au platit cu 8% mai mult pentru produsele alimentare esentiale, consumatorii nu si-au diminuat consumul unor categorii precum produsele lactate, pastele fainoase sau cafeaua. Daca ne referim la produsele non-alimentare de baza (detergenti de rufe sau vase, produse de ingrijire personala precum deodorant, pasta de dinti, sampon etc.) acestea au fost cumparate mai rar, dar cantitatea achizitionata la un act de cumparare a fost mai mare (cu 6,5%). Acest lucru se explica si prin orientarea consumatorilor catre ambalaje de dimensiuni mai mari, mai economice.

In Bucuresti, consumul de bunuri de larg consum se situeaza in continuare pe un trend ascendent, consumatorii cei mai sensibili la cresterea preturilor fiind cei localizati in Moldova.

Supermarketurile de cartier, dar si magazinele traditionale au fost cele mai afectate de criza, inregistrand volume in usoara scadere fata de perioada precedenta. Consumatorii s-au orientat din ce in ce mai mult catre alte formate ale comertului modern, atrasi fiind si de ofertele speciale si promotiile atractive. 

In acelasi grup al familiilor afectate de cresterea preturilor pentru toate categoriile de produse se numara cele cu un venit mic sau mediu si varsta capului familiei cuprinsa intre 40 - 49 ani. Exista si familii care, chiar si in acest context mai putin propice, consuma mai mult. Ele sunt caracterizate prin venituri mari, iar capul familiei are studii universitare.

Loading mentions Retweet

Futurelab, in colaborare cu Daedalus Group, lanseaza astazi primul studiu de referinta Net Promoter Score (NPS) pentru piata din Romania. Acest raport arata cat de dispusi sunt consumatorii romani sa recomande branduri de top precum Dove, Fairy, Joe, Bunica, Dorna sau Nurofen.  

Valoarea Net Promoter Score pentru o companie este bazata pe probabilitatea ca un consumator sa recomande un produs sau serviciu al companiei, pe o scala de la 0 la 10. NPS este calculat ca diferenta dintre procentajul consumatorilor care sunt Promotori (valorile 9-10 pe scala) si procentajul celor care sunt Detractori (valorile 0-6 pe scala).  

Pentru majoritatea brandurilor, se poate face o corelatie directa intre scorul NPS si performanta afacerii, intrucat consumatorii care sunt dispusi sa recomande un produs sau serviciu sunt mai loiali si mai profitabili pentru companie decat consumatorul mediu. In numeroase companii multinationale, NPS a devenit indicatorul preferat de catre executivii care cauta sa impulsioneze loialitatea consumatorilor si sa asigure cresterea afacerii.  

In Studiul de Referinta pentru Romania, eÅŸantionul, reprezentativ la nivel national, mediu urban, pentru populaÅ£ia cu varste cuprinse intre 14 ÅŸi 65 de ani, a luat in calcul 1000 de subiecÅ£i, care au fost intervievaÅ£i telefonic privind probabilitatea de a recomanda peste 350 de branduri. Studiul va continua lunile urmatoare, pentru a acoperi mai multe categorii si branduri.   

Studiul national a dezvaluit urmatoarele valori NPS:

 
 
Nota: doar brandurile cu o baza suficient de ampla de respodenti au fost evidentiate, in timp ce valorile medii au fost calculate pentru toti respondentii. Acest fapt exlica diferenta dintre scorurile medii si scorurile individuale.

Loading mentions Retweet

De la intrarea sa în grupul Renault, la 2 iulie 1999, Dacia a devenit un actor major al economiei româneşti.

•    ÃŽn cei 10 ani de la preluarea Dacia, Renault a investit în România 1,5 miliarde de euro
•    Platforma de la Mioveni a devenit cel mai mare centru de producÅ£ie din grupul Renault
•    Renault a dezvoltat în România o filieră completă în domeniul industriei auto, de la design ÅŸi inginerie, până la producÅ£ie, comercializare ÅŸi servicii post-vânzare
•    Dacia propune în prezent cea mai tânără gamă de modele din Europa
•    Grupul Renault dispune de 18 000 de salariaÅ£i în România iar activităţile sale generează, în total, 130 000 de locuri de muncă în întreaga economie
•    Dacia a ajuns cel mai important exportator de bunuri industriale al României, 80% din producÅ£ia sa fiind destinată pieÅ£elor externe
•    ÃŽn zece ani, Dacia s-a transformat dintr-o marcă naÅ£ională într-o marcă internaÅ£ională, produsele sale fiind vândute pe 60 de pieÅ£e de pe 4 continente.

Loading mentions Retweet